La începutul acestei luni, economistul de artă Magnus Resch și-a prezentat cea mai recentă carte: „ Cum se colectează art ”, de la Phaidon Press. Se presupune prea mult în lumea artei și prea des cei care ar dori să participe la ea într-un grad mai mare sunt amânați de teamă că întrebările de bază îi pot face să pară proști sau – mai rău – săraci.
Resch și-a scris cartea atât pentru colecționarii de artă care intră pe piață pentru prima dată, cât și pentru colecționari experimentați, bazându-se pe perspective din diverse surse, cum ar fi colecționarul Andy Warhol David Mugrabi, consilierul de artă Amy Cappellazzo, galeristul Jeffrey Deitch și CEO-ul Christie’s Guillaume Cerutti. Observer l-a întâlnit recent pe Resch pentru a afla mai multe despre noua sa carte pentru colecționari de artă și despre modul în care navighează în târgurile de artă.
De ce ai vrut să scrii această carte?
Scopul meu a fost să ofer îndrumări noilor veniți care intră pe piață, servindu-le drept consilier de încredere prin pașii inițiali ai călătoriei lor de colectare. Vreau să-i ajut să cumpere prima lor bucată fără a avea un buget mare sau să-și facă griji că plătesc în exces. Și piața de artă are nevoie de noi cumpărători. În ultimul deceniu, numărul de cumpărători a rămas stabil, doar șase mii cheltuiesc anual peste 100.000 USD pe artă – totul în ciuda dublării numărului global de milionari și a prezenței record la evenimentele de artă. Acest lucru evidențiază o problemă de conversie, în care noii bogați nu reușesc să treacă fără probleme în cumpărători de artă. Sunt convins că o combinație de educație, divertisment și transparență poate face față acestei provocări, atrăgând mai mulți pasionați de artă să devină cumpărători activi.
Unul dintre capitolele dvs. are subtitlul îndrăzneț „De ce cea mai mare parte a artei nu este o investiție bună”. Puteți explica această idee în câteva cuvinte?
Există o concepție greșită obișnuită alimentată de titlurile care se laudă cu prețuri record: că investiția în artă garantează profituri substanțiale. Cu toate acestea, realitatea este cu totul alta. Doar o mică parte a artiștilor din eșalonul superior înregistrează profituri semnificative, în timp ce marea majoritate a operelor de artă oferă câștiguri financiare minime. În cartea mea, îmi propun să dezminți miturile echipând cititorii cu instrumente pentru a identifica acești artiști de top. Procedând astfel, colecționarii pot lua decizii în cunoștință de cauză și pot evita plătirea excesivă pentru piese. Mai mult, subliniez valoarea intrinsecă a artei dincolo de valoarea ei monetară. Pentru mine, colecția de artă depășește câștigul financiar; este vorba de a sprijini artiștii pe care îi admir și de a obține o plăcere autentică din proprietate. Această filozofie stă la baza cărții mele.
Ești economist, așa că îmi dau seama că acesta nu este domeniul tău de expertiză, dar subliniezi că oamenii colectează din pasiune. Cum pot găsi artă care le vorbește?
Cred cu tărie că a fi bine informat ca cumpărător de artă crește probabilitatea de a face o achiziție. Aceasta înseamnă înțelegerea atât a prețului, cât și a potențialei valori viitoare a operei de artă. Prin urmare, susțin o abordare consecventă: atunci când dați peste o piesă care vă atrage atenția, întrebați-i despre prețul acesteia. Dacă se încadrează în bugetul dvs., începeți-vă due diligence interacționând cu galeristul și artistul și revizuind CV-ul artistului folosind formula prezentată în cartea mea. Înarmați cu aceste cunoștințe, cumpărătorii pot face achiziții cu o înțelegere clară a ideii și valorii operei de artă.
VEZI SI: Cum mărcile personale ale artiștilor aduc bani mari
Îmi place cât de detaliată este această carte. Conține chiar și strategii de navigare în târguri. Cum te descurci singur cu ele?
Târgurile de artă pot fi copleșitoare, având în vedere abundența de artă expusă. Pentru a naviga în acest sens, mă limitez la a explora maximum două târguri pe zi. Încep cu târgul principal, apoi mă aventurez în cele mai mici, în curs de dezvoltare. La târg, îmi fac un punct de a participa la discuțiile care fac adesea parte din programare, concentrându-se pe teme actuale din lumea artei. În ultima zi, revin lucrările de artă pe care mi-au plăcut să negociez eventual oferte pentru piese nevândute. În plus, văd târgurile de artă ca niște platforme de rețea neprețuite, permițându-mi să conectez cu galeriști, colegi colecționari și persoane din interiorul industriei.
Ce părere aveți despre proliferarea continuă a târgurilor de artă? Se simte ca și cum oamenii vorbesc despre cât de bolnavi sunt de ei de un deceniu.
Pentru colecționari, târgurile de artă sunt utile, deoarece oferă o soluție unică pentru a vizualiza o gamă largă de opere de artă în mod convenabil. Și au evoluat în platforme esențiale pentru galerii, contribuind în mod semnificativ la veniturile lor anuale, reprezentând adesea până la cincizeci la sută. Cu toate acestea, deși recunosc importanța târgurilor de artă, este evident că acestea se confruntă cu o provocare de conversie. În mod remarcabil, mai puțin de cinci procente dintre participanții la târgul de artă fac achiziții. Așadar, în timp ce târgurile au reușit să atragă oamenii prin ușile lor, aceștia se luptă să dezvolte o experiență de cumpărare care să le permită vizitatorilor să găsească și să achiziționeze operele de artă pe care le doresc.
Mulți oameni văd piața de artă și lumea muzeelor ca fiind complet separate, dar cartea dvs. are o viziune mai nuanțată asupra modului în care sunt interconectate. Ai putea explica asta?
Relația dintre piața de artă și muzee este profundă. Înțelegerea acestui concept ar trebui să fie la baza călătoriei fiecărui colecționar, deoarece succesul unui artist este strâns legat de rețeaua de galerii și muzee cu care sunt asociate, așa cum arată un studiu pentru care am analizat carierele a 500.000 de artiști. În cartea mea, îmi propun să demistific aceste rețele și să arunc o lumină asupra dinamicii puterii din cadrul pieței de artă. Înțelegerea acestor date ar trebui, de asemenea, să injecteze un sentiment de plăcere înapoi în cumpărarea de artă.
Încurajez cititorii să aibă încredere în gustul lor, să se angajeze în conversații semnificative cu galerii și artiști, să viziteze în mod activ expoziții de artă și să facă pasul cu prima lor achiziție fără teama de a plăti în exces. Mesajul meu fundamental pentru noii colecționari este simplu: cumpărați ceea ce vă place. Abordați arta nu doar ca o investiție financiară, ci ca un mijloc de a investi în cariera și creativitatea unui artist. Achiziționarea de artă transcende tranzacțiile monetare; este vorba de a cultiva o conexiune profundă cu opera de artă și de a arăta sprijin pentru comunitatea artistică mai largă.
Această carte abordează cumpărările online care au avut loc în timpul COVID-19 și NFT. Crezi că acele părți ale pieței vor reveni cândva?
hype-ul inițial din jurul NFT-urilor și al artei digitale a scăzut. Cu toate acestea, tehnologia de bază care alimentează NFT-urile este aici pentru a rămâne. Tehnologia Blockchain a introdus modalități inovatoare de utilizare a activelor digitale, cu potențialul de a revoluționa piața de artă în moduri până acum de neimaginat. Odată ce colecționarii cer ca lucrările să fie înregistrate pe blockchain, aceasta va stimula transparența pe piață. Artiștii vor beneficia de un control mai mare asupra lucrărilor lor și de capacitatea de a câștiga redevențe din revânzări. Mai mult, pe măsură ce tehnologia blockchain devine mai răspândită, mai mulți cumpărători vor intra pe piață. Deși această evoluție nu poate avea loc peste noapte, impactul ei va fi profund și de anvergură.
